Arhive zilnice: August 1, 2012

Invatamintele marelui maestru II -Spaghete-

De data aceasta Carnatul si Marele Maestru s-au intalnit intr-o bucatarie sa mai stea de vorba.Si cum ei nu stau de vorba ca oamnii normali, tanarul Carnat va avea ceva numai de invatat si de data asta. Caile domnului sunt incurcate la fel si legaturile dintre neuronii Marelui Maestru, numai creierul sau malefic poate gandi o lectie atat de incalcita, atat de  ascunsa sub masca preparari banalelor spaghete.

-Dragul si bunul meu Carnat iata ca ne intalnim din nou in acest loc fabulos, acest loc al creatiei, acest creuzet al raului, numai aici se pot fauri gandurile maretiei, spuse pe un ton grav Marele Maestru.

-Dar maestre… te referi la aceasta bucatarie jegoasa? Spuse tanarul ucenic

-Da inteligentule e o bucatarie, dar cum ti-ai dat seama ganditor tenace ce esti?

-Pei am vaz multe vase nespalate, tacamuri jegoase, farfurii aruncate peste tot si multe bidoane de bere inghesuite intr-un colt, spuse Carnatul

-Gaaata liniste am spus, desi la prima vedere bucataria mea arata extrem de dezordonat daca te uiti atent vei gasi o ordine in dezordine. Stiu unde este fiecare obiect din aceasta camera, fiecare tacam are locul lui, fiecare farfurie este pusa bine intr-un loc numai de mine stiut, spuse invatatorul.

-Unde pe jos? Spuse Cranatul si incepe sa rada copisos

-De ce vorbesti, liniste am spus, lasa bucataria si hai sa ne concentram aupra unor lucruri mai importante. Astazi vom vorbi despre spaghete si cat de delicioase pot fi daca stii sa le prepari!

-Deci asta este lectia de astazi, deaia suntem intr-o bucatarie, inteleg, inteleg… spuse tanarul ucenic

-Tu nu incetezi sa ma uimesti desteptule cu rationamentele astea! Da da da … din acest motiv suntem in bucatarie acum putem continua? Multumesc.

Sunt sigur ca ai auzit de notiunea de sentiment. Acele trairi care numai noi oamenii, ca finte superioare ce suntem, suntem capabili sa le percepem. Tu acum o sa imi spui vechea poveste cum ca sentimentele sunt personale, sunt proprii fiecarei persone in parte si ca apar din senin si tot asa dispar. Ei bine dragul si bunul Carnat nu este asa.

-Maeste maestre ma-ti pierdut iar. Astazi invat despre sentimente sau spaghete? Inteaba Carnatul

-Astazi inveti si cum sa speli vasele, dar rabdare Cranatul meu preferat, rabdare. Unde ramasesem? Aaaa spaghete!! Dupa cum poti bine observa pe masa am strans ingredientele necesare si anume: ciuperci, carnita, bulion, spaghete, parmezam si apa fiarta. Vezi tu acelasi drac se intampla si cu sentimentele. Daca reusesti sa aduni ingedientele necesare poti practic sa te joci cu ele cum vrei, sa te prefaci ca simti ca cel mai desavarsit actor, spuse maestrul.

– Dar maestre de ce trebuie sa ne prefacem ca simtim? Intreaba uimit Carnatul

-Offf noi ca fiinte superioare ce suntem, noi si cei asemenea noua,  nu suntem capabili de trairi emotionale. Suntem reci, insensibili, rai, malefici la fel ca spaghetel nefierte, intelegi?

-Cred ca da, deci noi suntem lungi, drepti si uscati! Spuse Carnatul fericit ca a reusit sa desluseasca talcul.

-Cateodata stau si ma intreb de ce imi mai imi zbat neuronii cu tine. Desi aceasta constatare idioata a ta ma enerveaza sa stii ca ai dreptate, suntem asa cum suntem pentru ca “apa” nu este fiarta cum trebuie. Adica imprejurarile nu sunt favorabile. De ex. nu putem sa ne uitam cu alte persone de fata la un film horror si sa radem, desi in sinea noastra ni se pare extrem de amuzant si radem copios.

-Ooo maestre acum inteleg, asa e, aveti dreptate, pot sa pun pastele la fiert acum? Intreaba Carnatul

-Da pune-le, pune-le mi s-a facut foame de la atata gandit!!Lectia s-a terminat astazi daca zici ca ai inteles eu sunt fericit. Sunt fericit ca am cui sa transmit invataturile astea si ca nu vor muri odata cu mine.

-Dar maestre ce se intampla daca pastele se lipesc? Intreaba ucenicul

-NU MA PROVOCA!!! Spuse oftand maestrul

Etichetat , , ,